- Simbolistica -

 

Toate mitologiile au folosit semnele si emblemele sub diverse forme si ca mijloc mnemotehnic. Hierobotanica ne-a oferit numele plantelor care, în functie de calitatile lor, erau consacrate zeilor. Totemismul ne-a aratat animalele ce apareau în cortegiul divinitatilor si care le erau închinate în functie de caracterul lor. Atributele lor ne-au învatat care erau obiectele ce subliniau puterea lor, precum spada, lancea, scutul, casca, torta, lira etc.

Figurile geometrice, simple sau complexe, au exprimat de foarte timpuriu ideea de sacru si divin. De altfel, în Grecia se dadea numele de hierofanti preotilor sau scribilor însarcinati cu interpretarea scrierilor si a semnelor sacre, între care principalele embleme ce au supravietuit sunt urmatoarele :

 

  • Tetraskele, cruce solara, svastika sau cruce incârligata, atribut al divinitatilor solare;
  • Spirala, simbol al concentrarii sau al expansiunii ;
  • Triskele, expresie a tuturor triadelor ;
  • Fulger sau S fulgerator, emblema a lui Zeus, simbol al focului ceresc, sau al lui Vulcanus pentru focul subpamântean ;
  • Tau, semnificatie ajustitiei punitive, bârne pe care se suspendau condamnatii;
  • Cerc, simbol al cerului, al unitatii si al operei împlinite ;
  • Coroana, semn al suveranitatii si al suprematiei în toate domeniile (coroanele învingatorilor) ;
  • Uroboros, sarpele care îsi prinde coada, exprima renasterea perpetua;
  • Corn, emblema a divinitatilor lunare, simbol al fecunditatii si al germinatiei;
  • Litius sau Podiom, baston al augurului, denotând autoritatea spirituala;
  • Cruce, expresie a punctelor cardinale, dar si a negatiei si a mortii;
  • Falus, stilizat sub forma de floare de crin, atribut al generarii si al fecundarii;
  • Clepsidra, emblema a timpului;
  • Delta, concretizând cele trei principii ale Marii Opere : cerul, pamântul, umanitatea ; sau barbatul, femeia si copilul;
  • Caduceu, emblema a concordiei, semn distinctiv al ambasadorilor, al crainicilor, ce-l faceau inviolabil pe cel care-l purta ;
  • Tirs, emblema a lui Dionysos, care se împodobea cu Thyrsos pentru a patrona sarbatorile populare;
  • Patrat, simbol al pamântului, patrat dublu, simbol al echilibrului fortelor ;
  • Cruce latina, compusa din sase patrate, asezate în cruce, exprimând desfasurarea cubului. Fiecare patrat reprezinta una dintre cele sase energii ale naturii, cele douasprezece muchii ale cubului reprezentând stâlpii lumii;
  • Tribann, semn distinctiv al druizilor, pe care acestia îl purtau la cap ;
  • Pentagrama, stea cu cinci colturi, imagine a omului;
  • Hexagrama sau stea a diminetii, semn al opozitiei între energiile cerului si cele ale pamântului;
  • Trepied augural, atribut al lui Apollo si al prezicatorilor;
  • Roata cu sase raze, simbol al Cosmosului si al timpului;
  • Ou de Aur, principiu sau germene al vietii.

 

__________________________________________________

 

Simboluri utilizate în cadrul Societatii Gebeleizis:

 

Ochiul lui Odin. Roata solara – simbolizeaza puterea solara asupra pamantului. Un simbol al unitatii si echilibrului in lucruri – intelepciune, intelect, putere spirituala, lege, ordine, forta religioasa continuta, sacralitate. Roata solara este unul dintre cele mai vechi simboluri ale Europei, reprezendu-l pe Parintele Ceresc Odin.

Ciocanul lui Thor. Ciocanul este cel mai important semn al credintei pagane. Amulete cu ciocanul erau purtate de europeni ca o reafirmare a Zeului Thor, a puterii, fortei si protectiei sale. Din aceleasi motive ele sunt purtate astazi de cei mai autentici odinisti. Ciocanul este un puternic semn de protectie, fiind folosit pentru a sfintii obiecte si persoane. Este cel mai sacru instrument simbolizand cresterea energiei noastre dinamice, precum si determinarea de a ne apara si dezvolta mostenirea.

Valknut, sau „Nodul mortilor” – acesta este un semn al lui Odin, al puterii sale pe campul de batalie. Simbol preferat al Eiherjar, razboinicii lui Odin, Valknut este purtat doar de aceia ce au ales sa se dedice lui Odin. Este un semn pentru Odin ca purtatorul este gata sa fie admis in randul razboinicilor sai.

Coiful Groazei. Acest semn da forta purtatorului, influentand negativ cei ce-l privesc. Runa razboinica este purtata sau scrijelita intre sprancene sau pe coif. In mitologia norvegiana, dragonul Fafnir o purta in timp ce isi pazea hoarda. Coiful groazei a fost asociat cu mitica capacitate a serpilor de a-si paraliza (hipnotiza) victimele.

Nodul Scut. Un semn de protectie, folosit chiar si astazi in Scandinavia. Nodul Scut este un simbol protector. Este dedicat zeului Thor.

Irminsul. Pilonul ce sustine lumea, in traditia nordica. Axa sau copacul cosmic, ce slujeste ca punte de legatura intre masculinul Asgard si femininul Pamant. Un simbol al ordinii cosmice, definita de zeul Tyr, a carui runa (tiwaz) o reprezinta.

Copacul Lumii. C opacul Yggdrasill cu ramurile avantandu-se in sus si radacinile in jos. A fost gasit gravat in piatra inca in Epoca Bronzului si pe una din cele mai vechi desene pe piatra, cca. 400-600 i.e.n. Cele sase puncte reprezinta numarul vietii si fortei vibrante. Poate fi folosit pentru a crea sau a distruge.

Crucea Pagana. Initiatii stiau despre acest semn ca este compus dintr-o dubla svastica incarligata, una in sensul acelor de ceasornic, cealalta in sens opus. Mai tarziu, crestinii au adoptat-o ca a lor, numind-o „crucea malteza”. In procesele cavalerilor templieri din 1313 a fost folosita de Biserica ca proba a ereziei acestora.

Crucea celtica . Cel mai frecvent asociata cu copacul vietii, crucea precede iudeo-crestinismul, cel mai vechi exemplar datand din 10.000 i.e.n. Acest stravechi simbol al crucii este un cerc taiat in patru, reprezentand unirea barbatului si femeii. Cercul reprezinta intregul, Unul, spiritul ciclic, soarele luminator, conturul rotund al mamei pamant. Crucea reprezint cele patru directii, patru vanturi, cele patru elemente, patru anotimpuri, patru colturi ale pamantului.

Spirala. Atat spiralele simple cat si cele multiple erau printre cele mai sacre semne ale Europei Neolitice, simbolizand pantecul, moartea si renasterea. Ele apar pe monumente megalitice, intrari in pesteri – locruri sacre de veneratie pe intreg cuprinsul Europei. Spirala simpla bi-dimensionala este unul din cele mai stravechi simboluri ale eternitatii. Spirala reprezinta, cel mai simplu, energia primordiala avantandu-se inainte si radiind de la sursa.

Labirintul. Primele labirinturi desenate pe monede, pesteri, morminte fac referire la pantecul pamantului. Deseori cioplit pe monumentele Epocii Pietrei, labirintul reprezinta calatoria sufletului spre centrul lumii uterine si intoarcerea sa la renastere.

Trefot. Trefot, numit si „triskel” in forma rotita, arata puterea rotindu-se de la cele trei taramuri ale fiintei: lumea superioara, cea inferioara si cea de mijloc. Acest simbol indo-european al trinitatii reprezinta intreita natura a realitatii: trecut, prezent si viitor. Este o emblema a creativitatii cosmice.

Triskelul cu Coarne. Acesta este semnul lui Thule sau „cel inspirat de Odin”. Cele trei coarne legate intre ele arata cele trei recipiente in care este pastrat miedul Wodstirrer. Ca si trefot, triskelul cu coarne reprezinta numarul 3, care este un numar dinamic si sacru, forta numerica cheie ce se gaseste la radacina tuturor stravechilor sisteme. Trei reprezinta legea fundamentala a universului.

Capul lui Gereon. Capul lui Gereon este o straveche hieroglifa a Europei nordice. Avand radacina in cuvantul primordial „ge”, insemnand renastere, acest simbol este o variatie a trefot-ului si a fost considerat un semn sacru.

Semnul in opt. Semnul in opt reprezinta puterile superioare semnelor in patru si simbolizeaza divinitatea, cunoscut de asemenea ca Steaua Rusiei pre-ortodoxe. Aceste semne sunt cele mai puternice in materie de prosperitate, fericire, placere si noi inceputuri.

Inima lui Freyja. Inima lui Freyja este semnul binecuvantarilor zeitei Freyja, simbolul celor dedicati misterelor acesteia. Acest simbol-inima reprezinta dragostea, desemnand zonele erotice feminine, fesele, sanii si sexul.

Pentaclul Floare. In vremurile stravechi, pentaclul insemna viata sau sanatate. El a derivat de pentaclul mar al Mamei Pamant. Acesta, precum si alte variatiuni ale pentaclului reprezinta uneori cele cinci momente importante ale vietii:nasterea, initierea, casatoria, oprirea muncii si moartea. Floare si stea impreuna indica pamantul si universul.

Inelul. Inelul este semnul juramantului, cunoscut de asemenea ca inelul fagaduintei sau al legamantului. Reprezinta elementul foc, caci nu are greutate, precum si nemurire, miscare perpetua, unitate absoluta, universul.

Inelul Solar –Achtwan. Marea roata a existentei. Inelul universului impartit de opt vanturi, cele noua lumi ale Yggdrasill cu Midgard in centru. Unul din cele mai vechi simboluri ale misticei puteri solare, semnificand fertilitatea. Runa complexa Hagall a vietii si mortii, combinata cu Ochiul lui Wotan.

Semnul Hexagonal. Modelul hexagonal este poate cel mai vechi si mai comun dintre semnele hexagonale. Este forma de fulg de zapada a mai tinerei rune Hagall. Astazi semnul poate fi vazut pe case si hambare. Semnul hexagonal protejeaza impotriva energiilor negative si le atrage pe cele pozitive.

 


[inapoi]