Lista cu cele necesare:

- clopotel de altar

- ciocan de închinare

- crenguta verde

- mied, corn pentru mied

- lumânari

- toiag cu rune

- vas pentru rune

- vas pentru binecuvântare

- ulei aromatic

- instrumente muzicale

- bagheta rituala

PURIFICAREA CERCULUI

Participantii formeaza un cerc în jurul rugului. În fata altarului, Godi suna din clopot de noua ori la intervale de cinci secunde, apoi pastreaza un minut de reculegere.

ÎNCHINAREA CIOCANULUI

Blot-ul începe cu Închinarea Ciocanului de catre Godi, care merge în sensul solar în jurul cercului, de la nord la est, sud si vest. La fiecare punct cardinal Ciocanul lui Thor este ridicat cu ambele mâini în timp ce Godi declama:

Consacra aceasta adunare si pazeste-o de tot ce-i rau !

Se face semnul ciocanului înainte de a merge în celalalt sfert de cerc.

DESCHIDEREA CERCULUI-

Godi ia pozitia Ellhaz, cu bagheta rituala în mâna, în fata cercului, si spune:

„Consacru si sfintesc Tatalui Odin acest loc de venerare, alungând de la el toate cele ce sunt profane si impure. Fie ca mintile noastre, în acest loc consacrat, sa fie la rândul lor consacrate, precum vointa noastra de a-l venera pe Odin, stravechiul zeu al Neamului nostru. Precum zeul Heimdall pazeste podul Bifrost, fie ca acest loc sa fie vegheat împotriva tuturor fortelor contrare scopului pentru care ne-am adunat azi aici”

FOCUL SACRU

Cu fata spre altar, Godi spune:

Te invocam, Ostara,

Onoreaza-ne cu prezenta ta

În acest sacru cerc al nostru

Pe care l-am pregatit pentru tine.

Caci în cinstea ta

Pastram acest moment de pomenire

Pentru sezonul ce vine

Sezon de caldura, bucurie si viata.

Ostara cea Roditoare,

Bine ai venit,

Mângâie-ne cu spiritul tau nepieritor.

Tu, cea care apari în glorie

În zorii fiecarei zile.

O, Ostara ce Vie,

Începutul vietii,

Când rasari la orizontul estic

Tu umpli Midgard-ul

Cu darnica lumina a vietii

Esti gratioasa si radioasa

Sclipind peste fiecare câmpie.

Razele înconjoara Midgard

Pâna la marginile a toate

Cele ce Zeii le-au facut.

BINECUVÂNTAREA LUI OSTARA

Godi introduce crenguta în cornul cu mied si stropeste pe toti cei din cerc, mergând în sens solar, si spunând:

Îti dau binecuvântarea lui Ostara !

Godi tine cornul cu mied deasupra capului si spune:

Mesagerii Primaverii

S-au reîntors din nou.

Slava Doamnei Ostara,

Zeita Primaverii !

Toate anotimpurile înfloresc

Din gratia ta divina,

Fie ca spiritele noastre sa creasca-n putere

Tot mai puternice,

Precum puternicul stejar,

Întru lauda ta

Şi în cinstea ta,

Turnam aceasta libatie.

Godi toarna mied din corn pe pamânt.

PRIMA CITIRE

Ţinând Toiagul cu Rune, Godi spune:

Ostara, zeita primaverii, a reînvierii naturii dupa lunga moarte din iarna, era foarte onorata de vechii noridici, zelul iudeo-crestin neputând sa împiedice ca numele ei sa fie imortalizat în cuvântul Easter - perioada de primavara în care era venerata de saxonii din Anglia. Amintirea acestor vremi de demult a pierit, chiar daca „iepurasii” mai tin înca ale ei „oua de pasti”. Oul simbolizeaza începutul vietii, si obiceiul de a darui oua colorate în momentul cosmic în care ziua devine egala cu noaptea – momentul Echinoctiului de Primavara –, când pamântul înghetat se trezeste la o noua viata, este foarte vechi.

Nu mai exista acum legende despre Zeita Primaverii. Ceea ce a ramas din vechea credinta este un monument ce mai poate fi admirat în Padurea Teutoburg din Germania, la capatul nordic al colinelor împadurite. Acolo s-au gasit dovezi clare ca Ostara a fost venerata de oameni timp de secole, poate milenii, demonstrând astfel cât de adânc înradacinata a fost aceasta credinta. Acolo, ca si în alte parti, preotii pagâni ai Zeitei se adunau, împrastiau flori de mai, aprindeau ruguri si îi aduceau sacrificii în prima noapte de mai, care îi era de altfel dedicata.

Foarte asemanator se petreceau lucrurile la Gambach, în Upper Hesse, unde pâna prin 1800 tinerii se duceau la Easter-stones, pe vârful unui deal pentru a dansa si a participa la evenimente sportive. Asa cum a procedat cu toate celebrarile stravechi, iudeo-crestinismul a încorporat Ostara în sarbatorile sale „sacre” pentru a coopta si a înlocui practicile traditionale pagâne.

În secolul 18 au fost publicate edicte care interziceau aceste practici, dar degeaba – oamenii nu voiau sa renunte la vechea religie, la vechiile traditii. Preotesele au fost declarate vrajitoare, iar rugurile, a caror lumina putea fi observata de la mari distante, s-a spus ca ar fi de origine infernala. Chiar si festivalul de mai a fost privit ca un „Sabat” al Vrajitoarlor.

Numele Easter deriva de la Zeita Eostre, sau Ostara. Estul este directia din care apare prima data lumina si caldura soarelui la rasarit. Multi pagâni îsi asezau „horg”-ul cu fata spre est, în cinstea lui Ostara. Ostara nu va fi niciodata eradicata, caci ea este cea care da o noua viata naturii, este divina protectoare a tineretii si cea care daruieste fericire conjugala.

Ostara este onorata la Echinox, când ziua si noaptea sunt egale. La Ostara capatam siguranta ca viata va învinge în lumea din jurul nostru. Dupa aspra iarna, câmpurile sunt din nou verzi, iar puii animalelor se ridica sovaitor în picioare. Noi ne gândim la impulsul vietii si la ce înseamna el pentru noi – la rolul nostru în ordinea naturala.

Asistentul spune:

Binecuvânteaza-ne, O, Regina a Primaverii !

Frumusetea si rodnicia ta

Sunt în toate lucrurile vii.

Binecuvânteaza toate fapturile vii.

Acum apogeul a fost atins

Schimbarea trebuie sa se faca

Fie ca lumina ta fierbinte

Sa patrunda-n pamânt si mare

Şi sa ne rascoleasca inimile si sângele.

Toti celebrantii se prind de mâini în jurul focului, gata de dans.

Înainte de dans, se recita acest cântec:

„Unde te duci frumoasa copila, „ a spus el,

„Cu fata ta alba si parul tau blond?”

„La izvor ma duc, bunule domn”, a spus ea

„Caci frunzele de capsuni fac domnitele frumoase”

„Sa vin cu tine, frumoasa copila”, a spus el,

„Cu fata alba si par blond?”

„Hai de vrei, bunule domn”, a spus ea

„Caci frunzele de capsuni fac domnitele frumoase”

Muzica începe, si se danseaza. Celebrantii se rotesc în sens solar în jurul focului. La fiecare sfert de rotatie sar peste flacara si înapoi.

Când dansul se încheie, Godi continua:

Acum e timpul trezirii,

Al vindecarii si al fortei reînoite,

Un timp al refacerii

Când Midgard dezvaluie

O noua mantie verde

De viata si speranta

Slava lui Frey,

Lui Thor si Heimdall,

Vitalitatii, prieteniei

Şi sezonului fierbinte ce va sa vina !

Asistentul bat ritmul în toba, în timp ce Godi recita:

Mareata Mama Ostara-înalta

Frumusetea ta ne-nvaluie pe toti,

Frumusetea ta radioasa lumineaza Midgard

Orbitoare înfatisare a luminii de cristal

Pe tronul cerului.

Prezenta ta ne înveseleste lumea.

De Eoni te-ai întors la noi

Creatii eterne

Vesnic rotindu-se întru fiinta

Precum puterea ta ordona;

Frumusete si dragoste jubilând împreuna

Flux si reflux

Pe pajistile verzi ale bucuriei eterne.

Din ochii tai albastri

Scânteie modele ale creatiei

Danseaza acum,

Un dans în eternitate,

O, Mama, O, Blândete,

Fiecare expresie a ta,

Miscarea ta, fiinta ta,

Ne înalta inimile în bucurie

Te laudam,

Atotputernica, divina zeita

Bine-ai venit din nou în Midgard.

Godi unge pe fiecare cu ulei, spunând:

Fie ca binecuvântarea lui Ostara sa fie vesnic cu tine !

ÎNCHEIERE

Godi sta în fata altarului si suna de trei ori din clopot la intervale de cinci de secunde, dupa care spune:

„Spirite ale Asgard va multumim pentru prezenta voastra în acest cerc. Va cerem binecuvântarea si, în drumul spre nobilele, divinele voastre plaiuri, purtati cu voi slava ce v-o dam.

Prin acestea eliberez orice Spirite ce ar fi putut fi înlantuite în aceasta ceremonie. Plecati în pace catre salasurile. Blot-ul s-a înheiat acum.

Începe SUMBEL.