- Frey Faxi -

 

Lista cu cele necesare:

- clopotel de altar
- ciocan de închinare
- panglica rosie
- mied, corn pentru mied
- crenguta verde
- lumânari
- sulita
- vase pentru binecuvântare
- monede
- cazan
- toba rituala
- biscuiti (în forma de cal)
- doua capete de cai (alb si negru)
- instrumente muzicale (sau muzica înregistrata)

 

PROCESIUNEA

Se aprind lumânari pentru toti participantii.
Procesiunea celebrantilor se îndreapta spre locul stabilit, care se va situa de preferinta pe un deal.

Se vor amplasa galeti cu apa lânga rug. În acestea se vor stinge lumânarile.

 

PURIFICAREA CERCULUI

Participantii formeaza un cerc în jurul rugului. Se va împarti tuturor biscuiti în forma de cal. În fata altarului, Godi suna din clopotel de noua ori la intervale de cinci secunde, apoi pastreaza un minut de reculegere,

 

ÎNCHINAREA CIOCANULUI

Blot-ul începe cu închinarea ciocanului de catre Godi, care merge în sensul solar în jurul cercului, de la nord la est, sud si vest. La fiecare punct cardinal Ciocanul lui Thor este ridicat cu ambele mâini în timp ce Godi declama:

Helga ve thetta ok hindra alla illska !
(Consacra aceasta adunare si pazeste-o de tot ce-i rau !)

Se face semnul ciocanului înainte de a merge în celalalt sfert de cerc.

 

DESCHIDEREA CERCULUI

Godi sta în pozitia Ellhaz, cu gandr(bagheta) în mâna, în fata cercului, si spune:

Consacru si sfintesc Tatalui Odin acest loc de venerare, alungând de la el toate cele profane si impure. Fie ca mintile noastre, în acest loc consacrat, sa fie la rândul lor consacrat, precum vointa noastra de a-l venera pe Odin, stravechiul zeu al Neamului nostru. Precum zeul Heimdall pazeste podul Bifrost, fie ca acest loc sa fie vegheat împotriva tuturor fortelor contrare scopului pentru care ne-am adunat azi aici !

 

FOCUL SACRU

Godi aprinde lumânarile si spune:

Marite Odin, aprindem focul purificarii si al creatiei,
Primul mister si ultima clementa,
Fie ca facara sa fie întetita de flacara,
Ca prin întuneric sa ajungem la lumina,
Si fie ca sfânta flacara
A Neamului si viitorului nostru,
Ce arde vesnic,
Sa creasca din nou pentru a scalda Midgard
În sacra-i lumina.

 

INVOCATIA

Godi sta cu fata la altar, tinând un corn cu mied în ambele mâini, ridicate, si recita:

Slava tie, Thor !
Puternic în forta si abilitatea ta,
Prieten atât a taranilor cât si razboinicilor,
Sfinteste roadele recoltei noastre,
Sfinteste grânele aurii
Stralucitoare precum
Buclele miresei tale, Sif !
Roadele recoltei au fost strânse;
Stralucitorul par al lui Sif a fost recoltat;
Generos belsug al zeilor,
Tie îti aducem închinare
Si în cinstea ta sarbatorim!
Slava lui Frey
Zeul al soarelui auriu !
De la tine am învatat sa brazdam pamântul,
Pentru ale tale daruri
Fi-vom vesnic recunoscatori.
Prima pâine e coapta
Primul mied e gata,
Bune sunt recoltele date noua de zei,
Acum îti închinam tie roadele recoltei.

În sensul solar, fiecare celebrant îsi aduce biscuitul la altar, îl pune în cos si se întoarce la locul sau.

 

BINECUVÂNTAREA

Godi spune:

Stralucitor soare al lui Balder,
Stralucitoare luna a noptii-ntunecate,
Înfatisam ale Midgardului roade
Sarbatorind Ziua Recoltei.

Godi umple cu mied cornul ceremonial, facând semnul ciocanului cu cornul plin. Miedul se serveste în cornul personal al fiecarui participant.
Ce ramâne se toarna în bolul de binecuvântare.

Godi face semnul ciocanului cu pumnul drept.
Apoi ridica cornul cu ambele mâini, spunând:

Slava lui Frey ! Lui Thor si lui Sif !
Un toast închinam voua, O, Nobili zei,
Precum si belsugului din Midgard !

Toti celebranti ridica coarnele, strigând „Slava zeilor ! ” si îsi beau miedul.

 

UNGEREA

Godi introduce o crenguta verde în vasul de binecuvântare si stropeste altarul. Mergând în jurul cercului, în sens solar, Godi unge fruntea fiecarui celebrant cu mied, spunând:

Îti dau binecuvântarea lui Sif !

Godi se întoarce la altar si ia bagheta.
Ia pozitia Elhaz în fata altarului, si spune:

Zeita Frigga !
Tu, care esti mama naturala
A tuturor lucrurilor,
Doamna si Guvernatoare
A tuturor elementelor,
Odrasla initiala a Midgardului,
Capetenie a puterilor divine,
Regina a Neamului nostru,
Decan al Înaltilor Zei
Ce salasluiesc în Asgard,
Esenta a naturii
Asculta-ne acum,
Când aducem prinos de multumire
Pentru roadele anotimpului!

Godi îsi ia locul împreuna cu ceilalti în cerc.

 

PRIMA CITIRE

Asistentul citeste:

Calul a fost un animal considerat sacru printre triburile teutonice din primul moment al aparitiei acestora în istorie. Tacitus a relatat cum, în umbra acelor paduri si grote care le slujeau drept temple, caii albi erau hraniti din contributie publica, iar pe spinarea lor nu se urca nici un muritor. Nechezarile si pufaielile acestora erau atent studiate, fiind considerate semne prevestitoare, cailor fiindu-le atribuita constiinta misterelor divine. În Persia, de asemenea, cititorul clasic îsi va aminti cum nechezatul cailor era cel care decidea descendenta la tron. În Anglia, trebuie doar sa ne gândim la Hengist si Horse, cei doi eroi gemeni ai migratiei anglo-saxone, ale caror nume înseamna cal, si la Valea Calului Alb din Berk , unde sacra forma înca straluceste, pentru a reaminti carcacterul sacru pe care stramosii nostri i-l atribuiau calului.
Eddele sunt pline de numele faimosilor cai, iar Sagas contin multe povesti ale armasarilor ai caror proprietari se încredeau în ei, considerându-i sacri.Un astfel de cal este Dapplegrim, ce si-a scapat stapânul de toate primejdiile si i-a adus noroc. Iata înca un exemplu al acelei misterioase conexiuni cu puterile superioare atribuite animalelor în toate timpurile.

Sarbatoarea Frey Faxi îsi are radacinile în celebrarile recolte la scandinavi si Islandezi, tinute traditional în luna august.

E o zi a bucuriei pentru holdele manoase ale pamântului, a coptului pâinii si spiritului indo-european, a eticii muncii populare.

„Frey Faxi” sau „Buclele lui Frey” este o sarbatoare legata de caracteristicile simbolice ale zeului arhetipal Frey si de diversele calitati reprezentative ale calului, cunoscut ca Frey Faxi. În povestea lui Hrafinkel cel de odinioara, acesta nu iubea alt zeu mai mult decât pe Frey, si împartea cu el tot ce avea mai valoros. Printre acestea era un cal, care pe atunci purta numele Frey Faxi. Alt Frey Faxi apartinea lui Brand în Vatnsdal. Se spune ca acesta avea un respect religios pentru cal. Caii lui Frey sunt, de asemeni, mentionati ca traind în Thrandheim în zilele lui Olaf Tryggvason, prin 996 e.n.

Lupta pe cai tipica s-a dezvoltat de-a lungul vremii în timpul adunarilor Frey Faxi la islandezi si, dupa cum ne arata indiciile, si la scandinavi.

Calul domestic modern este de origine indo-europeana, ajungând în Europa si Orientul Apropiat ca parte a marii migratii spre vest a triburilor indo-europene.

Calul a avut legaturi cu acesti razboinici si tarani nomazi deopotriva, fiind deseori un simbol solar, una dintre marile forte vitale.

Al doilea asistent citeste:

În mitologia nordic-europeana, Dag, Zeul teutonic al Zilei, a fost dus la ceruri de armasarul alb „Bucle Stralucitoare”, care si-a împrastiat lumina peste întreaga lume vie. Mani, Zeita Lunii, era slujita de armasarul Alsvidur „Cel Iute”. Calul simbolic, cu opt picioare, al lui Odin se numea Sleipnir. Gull-Faxi, cel cu bucle aurii, apartinea gigantul Hrungnir; Skin-Faxi, cel cu cârlionti sclipitori, era calul zilei – Brim-Faxi, cel înrourat, era al noptii. Calul lui Roland se spune ca înca traieste în padurea din Ardenne, de unde se aude cum necheaza în fiecare an de Ziua lui John.

Câteodata cerurile ar fi fost agitate într-o furie teribila, ca si când o armata ar marsalui printe nori. Asa s-a nascut legenda lui Wildes Heer –vânatoarea salbatica- Tatal Ceresc Vânator Odin cu puternicul sau cal Sleipnir si lupii urlatori cautându-si tovarasi pentru Vânatoarea Salbatica.

Uneori caii erau sacrificati în stravechile societati, deoarece un cal era considerat cea mai de seama posesiune ce se potrivea acestui suprem onor. La festivalul tinut la Uppsala, caii, ca încarnari ale lui Frey sau Odin, erau atârnati în morminte consacrate lor, potrivit legendelor sanscrite.

La unele triburi sacrificiul cailor era important ca mijloc de a conserva simbolic vitalitatea unui rege în vârsta.

Calul este, de asemenea, simbol al fertilitatii.

Calul, ca imagine, ramâne adânc întiparit în traditia si esenta Odinismului. Gigantul care a cladit citadela din Asgard a fost ajutat de armasarul sau Svadilfari. Se cunoaste ca Loki s-a transformat într-o iapa pentru a-l atrage pe Svadisfari. Ca iapa, Loki a dat nastere lui Sleipnir, armasarul cu opt picioare al lui Odin, cel mai bun dintre cai. Zeul Heimdall a avut un armasar numit Gulltop, Cel Acoperit cu Aur.

Deseori calul a fost animal de sacrificiu, iar capul acestuia era mai târziu tintuit pe un copac sau pe o tepusa, cunoscut ca Stâlpul Nechezator – sau Stâlpul Infamiei. Capul calului era întarit cu lemn, fiind îndreptat în directia din care se presupunea ca vine dusmanul.

Merita notat ca era o veche traditie indo-europeana ca locuintele fermierilor sa aiba capete de cai sculptate în stâlpi. Astazi ele sunt considerate simple decoratii, dar acest obicei are vechi radacini în pagânismul european. Privirea capului de cal fiind îndreptata în exterior, se credea ca ghinionul era tinut departe de casa . Ca simbol suprem al indo-europenilor victoriosi, calul este bine reprezentat în Rig Veda si multi zei sunt simbolizati prin cai.

Asistentul bate la toba, în timp ce alti doi asistenti aduc capete de cai din lemn în cerc.

Toba se opreste si se anunta întrecerea dintre Calul Întunecat si Calul Luminos.

Calul Întunecat spune:

Mârtoaga ta Aurie îmbatrâneste, coama lui încarunteste. Nu ma poti învinge !

Calul Luminos spune:

Armasarul meu este în culmea puterii. Calul tau negru si râios nu-i poate face fata – Vino si încearca !

Ritmul tobei încetineste...
(bum-bum-pac, bum-bum-pac)

Caii se rotesc de trei ori.

Ritmul tobei se înteteste...
(bum-pac, bum-bum-pac)

Caii se arunca unul asupra celuilalt, amenintându-se reciproc.

Calul Luminos îl învinge pe cel întunecat. Calul Luminos îl tine pe cel Întunecat într-o pozitie dominanta si spune:

Armasarul auriu e înca Rege
Zile bune pentru recolta vor veni!

Toba bate pâna când caii sunt dusi înapoi la altar.

Începe dansul cercului.

Godi înmâneaza monede fiecarui celebrant dupa dans si spune:

Acum, sa dam ofranda fântânilor
În care curg ape sfinte,
Si izvoarelor de unde tot ce creste porneste.

Godi leaga panglica rosie în jurul vasului dorintelor si spune:

Adânc în apa sunt radacinile întelepciunii
Înauntru doarme Mimir.
Roaga-te pentru binecuvântarea banutului din mâna ta
Si gândeste-te la ce-i mai important pentru tine.

Fiecare celebrant arunca banutul în vas si îsi pune o dorinta.

Godi spune:

Slava Zeilor !
Slava lui Asilor si Vanilor !
Slava belsugului ce ni-l ofera Natura !

Godi goleste vasul de binecuvântare în vasul dorintelor cu banutii si biscuitii.

 

ÎNCHEIERE

Godi spune:

Spirite ale Asgard, va multumim pentru prezenta voastra în acest cerc. Va cerem binecuvântarea si, în drumul spre nobilele, divinele voastre plaiuri, purtati cu voi slava ce v-o dam.
Prin acestea eliberez orice Spirite ce ar fi putut fi înlantuite în aceasta ceremonie. Plecati în pace catre salasurile. Blot-ul s-a înheiat acum.

 

Începe SUMBEL.

 


[
inapoi]